Toleranță, solidaritate, respect, comunicare, dezvoltare, calitate; toate sub un singur nume – Școala Gimnazială ”Ion Câmpineanu”
Școala Gimnazială ”Ion Câmpineanu” în contextul evoluției orașului Câmpina.
Începuturile
Situată în zona de sud a municipiului Câmpina, Școala Gimnazială “Ion Câmpineanu” este prima institutie de învățământ înființată în oraș la 1863 într-o chilie a Bisericii Sf. Treime sub numele Școala Publică de Băieți.
Biserica Sfânta Treime (Biserica de lângă Târg, ridicată la 1828), în curtea căreia a fost înființată prima școală publică din Câmpina.
Actul de naștere al școlii îl reprezintă Decretul 29217 din 11 octombrie 1863, adus la cunostința municipalității la 25 noiembrie, același an. La actul menționat se face referire în raportul nr. 31/ 28 iunie 1866, prezentat ministrului Instrucțiunii Publice și Cultelor, Nicolae Krețulescu, de către institutorul Marin Nicolau, primul director al școlii – arhivă, dosar de corespondență nr.2, fila 53)
La mai puțin de 20 de ani de la înființare, în anul școlar 1879/80, elevii școlii erau pregătiți de trei institutori: Marin Nicolau, Constantin Stroescu și Dumitru Scurei. Școala avea în această perioadă trei camere de zid pentru sălile de clasă și o cămăruță pentru celelalte întrebuințări.
Copia raportului nr. 31/28 iunie 1866, în care se precizează data înființării primei școli publice din Câmpina.
Dezvoltarea
Între anii 1905-1934, personalitatea puternică a institutorului Atanasie Scripcă (1869-1944), cel mai longeviv dintre cei 26 de directori pe care școala i-a avut de-a lungul timpului (1905-1916, 1919-1934), și-a pus amprenta asupra nu doar asupra dezvoltării instituției, el contribuind decisiv la întreaga dezvoltăre culturală a Câmpinei. Pe lângă mutarea, în anul 1908, a Școlii Primare Urbane de Băieți nr. 1 într-un sediu nou, la intersecția bulevardelor Carol I cu I.C. Brătianu (azi Calea Doftanei), în care aceasta va funcționa până în anul 1977, printre proiectele sale cele mai importante se numără:
•înființarea, în localul intituției pe care a condus-o, a unei școli de adulți și a primei biblioteci publice din oraș (24 august1906);
Biblioteca publică din incinta Școlii nr. 1 de Băieți (în dreapta – directorul Anastasie Scripcă)
•redactarea primei monografii a unei instituții publice din Câmpina, cu titlul Minografia – istoricul primei școale de băieți, pe care a trimis-o la Expoziția Jubiliară Națională de la București (1906), organizată cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la urcarea pe tron a lui Carol I (1866-1914). Din nefericire, singurul exemplar păstrat în manuscris în arhiva școlii a fost distrus în împrejurări tulburi, împreună cu un număr important de cărți din bibliotecă și documente din arhivă, de către institutorul Nicolae Filipescu pe timpul Primului Război Mondial, în perioada în care Câmpina s-a aflat sub ocupație gemană;
•înfijnțarea Ateneului Popular Bogdan Petriceicu Hasdeu (1909), a Universității Populare (1913) și a primului muzeu local – Muzeul Istoric și Industrial;
•inițierea ridicării monumentului Aurel Vlaicu de la Bănești (1916) și a bustului pictorului Nicolae Grigorescu (1929);
•schimbarea numelui instituției în Școala Primară Urbană nr. 1 “Pictor Nicolae Grigorescu”. (Ordinul Ministerului Instrucțiunii nr. 82803/ 5 septembrie 1925). Sub această denuire istituția noastră va funcționa până în anul 1956.
Școala Primară Urbană nr. 1 “Pictor Nicolae Grigorescu” în perioada interbelică
Începând cu anul 1935, în școala noastră se înființează clase comprelentare (supraprimare), cu durate de studiu cuprinse între 2 și 4 ani. Promovat în România prin planul-cadru din anul 1933, scopul acestui tip de învățământ era să prelungească educația obligatorie la minimum 6 clase, asigurându-se astfel pregătirea generală și practică a elevilor care nu puteau să frecventeze învățământul secundar (gimnazial și liceal).
Fixându-și ca obiectiv esențial lichidarea analfabetismului, reforma din anul 1947 desființează învățământul supraprimar (complementar), înlocuindu-l cu învățământul general de 7 ani.
Contemporaneitatea
În anul 1956 au fost înființate școlile mixte, instituția noastră shimbându-și denumirea în Școala Primară Mixtă de 7 ani nr.1.
Prin decretul Consiliului de Stat din anul 1961 s-a trecut de la învățământul de 7 ani la cel de 8 ani, pe care școala noastră îl adoptă în anul aniversării a 100 de ani de existență – 1963, denumirea fiindu-i schimbată în Școala cu clasele I-VIII nr.1. La momentul centenarului s-au consemnat în documentele instituției 15437 de elevi promovați atât la clasele primare, cât și la cele complementare și gimnaziale.
Anii 1969/70 aduc, pe lângă înființarea claselor a IX-a și a X-a, o nouă schimbare de denumire în Școala de 10 ani nr.1, sub care instituția noastră funcționează până în anul 1978, an în care, prin noua lege a educației s-a ajuns la o organizare a învățământului gimnazial pe o durată de 4 ani – clasele V-VIII.
În luna septembrie 1979, din cauza deteriorărilor grave suferite în urma cutremurului din 4 martie 1977, grație eforturilor directorului Silvan Barbu (1973-1980), Școala Generală nr. 1 se mută în actuala clădire de pe strada Erupției.
La 1 octombrie 1998, demersurile directorului Nicolae Oancea (1992-1999) au avut ca rezultat schimbarea numelui instituției în Școala cu clasele I-VIII “Ion Câmpineanu”, după numele prestigiosului om politic pașoptist ION CÂMPINEANU (1798-1863), model de patriotism revoluționar și gândire liberală la mijlocul secolului al XIX-lea. (hotărârea Consiliului de Administrație al I.S.J. Prahova nr. 2848/ 3 august 1998).
Adresa I.S.J. Prahova cu informarea privind acordarea numelui Școlii Gimnaziale ”Ion Câmpineanu”
Viitorul… – o provocare
Misiunea Școlii Gimnaziale “Ion Câmpineanu”
Școala Gimnazială “Ion Câmpineanu” își propune să răspundă provocărilor societății actuale prin formarea de caractere în spiritul valorilor democratice, al toleranței și al solidarității, al educării emoțiilor și stimei de sine.
Viziunea Școlii Gimnaziale “Ion Câmpineanu”
Un elev educat este informat, sensibil, capabil să-și cultive și să-și valorifice în mod creativ aptitudinile.
Valori ale Școlii Gimnaziale “Ion Câmpineanu”
* promovarea învățământului formativ;
* formarea capacității și a deprinderirilor necesare descoperirii sinelui;
* asumarea conștientă a responsabilității autodezvoltării;
* disponibilitatea în vederea cunoașterii și implicării active în rezolvarea problemelor comunității.prof. Popescu Vasile-Daniel – Limba și literatura română
BIBLIOGRAFIE:
a) Lucrări generale
- Bârsănescu, Ştefan (coordonator), Dicţionar Cronologic, Educaţia, Învăţământul, Gândirea Pedagogică din România, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978;
- Crtatochvil, Dan Silviu, Monografia municipiului Câmpina, Editura Premier, Ploiești, 2003;
- Creţu, C., Teoria curriculumului şi conţinuturile educaţiei – curs. Iaşi: Editura Universităţii Al. I. Cuza, 2000;
- Cristea, S., Curriculum pedagogic, Vol I. Bucureşti: E. D. P., 2006;
- Furdui, Eliza, Vâlcu Victoria, Monografia primei școli publice din Câmpina, Editura Premier, Ploiești, 2009;
- Negreţ-Dobridor, I., Teoria generală a curriculumului educaţional, Iaşi: Polirom, 2008;
- Stanciu, Ion Gh., Pedagogia românească în secolul XX, Bucureşti, 1981;
- Teodorescu, Stoica, Monografia orașului Câmpina – istoric și documente, Tipografia Guttenberg, Mihail S. Gheorghiu, Câmpina,1924.
b) Legislație
- Legea educaţiei şi învăţământului nr. 28 din 21 decembrie 1978, art. 10., 43
- Monitorul Oficial, 26 iulie 1924